O saptamana in tabara(comedie)

Fic-ul acesta e defapt o saptamana petrecuta intr-o tabara de vara.Deoarece l-am postat si pe alte forumuri,il voi pune si aici! Si va anunt de acum,ca acest fic e al meu...sa nu va faceti impresii gresite.Iar deoarece stiu aproape toti membrii de aici,nu cred ca acei oameni vor mai citi asta.Dar incerc.

Personaje:Eu,Sor'mea(Biank),3 colegi din clasa(Numele lor fiind:Maria, Bianca,Vlad) si sora mariei pe nume Ioana


~Capitolul 1~ partea 1: Ce mult a trecut de la ultima tabară în care am fost...

Ziua 1

Eh...tabara la munte e un loc frumos,unde te odihneşti,te distrezi cu prietenii,faci excursii.Cam aşa a fost a doua saptamană din vacanţa mare.

Eu: Hai ,mama,de ce a trebuit să stabileasca si profa' să ne întalnim lângă parcul Sebastian la ora asta imposibilă.În timp ce mă plangeam,mă uitam la ceas,văzând ora 5 dimineaţa.Eh!Nu va faceţi impresii grşite.Ne întalneam la ora 6:30.Eh! Şi aia tot oră imposibilă.
Biank: Doamne,Doamne,abia aştept tabăra.Tu nu,Diana?
Eu: Ba da ,sigur...
Fac ultimele pregătiri cu bagajele să nu uit ceva,mă duc la baie, mă spăl pe faţa si pe dinţi(baie făcusem cu o seară înainte) că doar nu ma duc aşa,nu?
Mama: Hai ,Diana.Trebuie sa plecăm!
Eu:Vin acum!
Sora mea era foarte bine dispusă.Bunica era puţin tristă.De ce?Nu de alta, doar că nu voia sa plecăm.
Mama: Remus(Remus fiind tatal meu),du tu bagajul ăsta in maşina.Vin eu cu celălalt peste 5 minute.
Eu:La revedere ,bunico!
Bunica: La revedere ,nepoată! Si nu uita! Cand vii din tabară să îmi povesteşti tot!
Eu: Sigur!Cum să nu?
Coboară 4 etaje,du-te la maşina,pune geamantanul în portbagaj şi...hai langă parcul Sebastian.Somnoroasă,mă uitam pe fereastra de la maşina.Părea înnorat.Dar nu era.Pleoapele se fîceau tot mai grele.Imi vine sî adorm dar discuţia între sor'mea ţi mama ma ţinu treaza.Timpul zbura prea tare(poate din cauza somnuli) ,dar iată-mă ajunsă la autocar.Am zis autocar?Defapt erau 2 autocare.unul de la noi şi înca 2 şcoli care veneau cu noi,şi alt autocar pt. alta şcoala,care nu venea cu noi.Traversez,ma uit...Doamne care o fi autocarul în care trebuie să mă urc.Deodata aud o voce groasă.Era doamna profesoară(care predă religia).Îmi făcu semn către maşina în care trebuia sa mă urc.Tata aduse bagajele să le pună în portbagajul autocarului.Oricum sî zic cî eram vreo 40-50 de copii.Şi totuşi au încaput geamantanele.
Deodata îl vad pe Vlad în autocar.Oricum...nu m-am aşezat langa el,căci eram nevoită să stau cu o zgatie mică....sor'mea.Mda...de ce să nu recunosc ca mi-a parut bine că am stat cu ea.Prima dată cand nu m-a cicălit pâna să plecăm.Vin şi restul: Maria,sora ei ,şi Bianca.Maria la fel ca mine:trebuia să stea şi ea cu zgatia aia mică a ei.Aşează-te pe scaun,şi hai să plecam!Oh! Stai!Mai avem de aşteptat încă o şcoala să vină.De ce una,şi nu 2 cum am zis?Pt. că la cealaltă şcoală mergeam să îi luăm noi(ce ''fericire'' pe noi).
Eu:Auăleu!Uite-l şi pe Gangles de la clasa a7a...şi pe Edi...O saptamană de coşmar...
Maria: Poate nu va fi aşa!
Eu: Să sperăm.
Deodată o vad pe profesoară numârandu-ne să vadă dacă suntem toţi,sau dacă mai trebuie să aşteptăm.Din fericire, eram toţi.Aşa că am pornit motorul şi am plecat.O gramadă de mâini erau în faţa ferestrelor,agitându-se.Copii îşi luau la revedere de la parinţi.
Bine dispuşi şi zâmbitori, vorbeam de zor în maşina.Deodatî aud vocea profesoarei:
-În primul rând,copii,ştiii de ce vă aflaţi aici.Mergem în tabară,dar mai întai mergem la şcoala Nr. 7 să ii luăm şi pe ei.
Nu avea nimeni nimic împotrivă.Eu am preferat să imi pun mp3-ul la urechi să ascult nişte muzică.Sora mea, deasemenea ,şi-a pus căştile şi a început sa asculte...hmmm..."muzica"...adica REBELDE!Şi-a dat volumul la maxim la caşti de auzeam acea muzicp hidoasp.Aşa că mi-am dat şi eu muzica mai tare, şi cu asta, BASTA!
Ajungem noi cu greu la şcoala nr. 7.Ce credeţi...trafic infernal.Dar noi nu băgam de seama asta.Deodată ,colegul meu,Vlad, a văzut copii care au luat premiul 1 la o sesiune de comunicări(în timp ce eu ,Vlad şi Ank,altă colegă ce nu a venit în tabară, am luat locul 2.Iar ei se lăudau că au un proiect mai bun şi că muzica de fundal e facută de ei.)Iar Vlad a început să se strâmbe la ei(bineînţeles că bufonul tot bufon rămane).Iar ei nu îl băgau în seamă.Dar ceilalţi şi cu mine,rădeam de rupeam la faza asta.Cand deodatp văd o învăţătoare mică,batrană şi foate,foarte plictisitoare,ce ne ordona să stăm pe scaune.Am ascultat noi şi am mers către cabana noastră ,ce se afla....extrem de departe.


~Sfarşitul parţii 1.~

foarte interesant.abia astept continuarea.cred ca va fi amuzant.unde e parcul sebastian?? sper sa inceapa actiunea cat mai curand

hmmm...prima data am crezut ca e plictisitoare shi nu am citit-o toata dar azi nu am avut ce face shi am reinceput sa citesc toata povestea...destul de bunicica....astept continuarea ^_^

Iata partea 2

~Capitolul 1~ partea 2: Ce mult a trecut de la ultima tabara in care am fost...

Plecaram noi.Vlad era imbufnat.Nu ne convenea sa vina si scoala 7 cu noi.Da' ce era sa facem.Drumul era destul de lung,iar noi ne plictiseam.Fiecare is gasi ceva de facut.Deodata aud o voce groasa care se auzea in toata masina.Doamna vorbea la microfon si ne ordona cam asa:
_-Copii,avem un regulament pe care trebuie sa il respectati.In primul rand drumul e lung si periculos.va rog sa stati jos,ca cine stia, domn sofer pune o frana si voi va loviti.In al doilea rand,nu mancati in autocar.Nu stam sa stangem dupa voi.Avem niste obiective de vazut,asa ca v-as ruga sa va purtati cat mai frumos.Si in ultimul rand,vreau sa fiti prieteni unii cu altii,nu sa ramaneti fiecare cu scoala lui.
Normal,ca nu s-a imprietenit nimeni in prima zi.Eram cuminti,siecare avand ocupatia lui.Mobile,mp3...carti,fazan.Doar stateam pe scaune si nu eram deloc agitati.Mai era si scoala 280.Pe parcursul tabarei sa-u dovedit a fi foarte de treaba.Dar nu e timpul sa vorbasc despre asta acum.
Am inceput sa mananc in masina un corn cu ciocolata.Nu mai puteam de foame,chiar daca incalcam niste reguli.Prima data am fost la o manastire(Sucevita).Am vizitat acea manastire.Am luat niste suveniruri,impreuna cu ceilalti.AM intrat in manastire.Ne-amrugat, pt.familie,preiteni,sanatate.Am fost impresionati de biserica,deoarece, manastirea sucevita a fost premiata,impreunacu Moldivita,Voronet,si inca o manastire..Am fost si in muzeul manastirii,am aflat ce domnitor a ordonat constructia manastirii.Erau lucruri vechi acolo.Ne uitam toti destul de uimiti.Am facut si niste poze,pt. ca voiam sa am amintire cu fiecare loc in care am fost.am facut poza impreuna cu sora mea,sau doar eu singura....sau i-am facut eu poza lui Biank.
Fugi repede la autocar! sa nu plece fara tine,caci ne indreptam catre urmatorul obiectiv.Dar profesoara ne-a zis ca vom opri undeva sa mancam.Ce bine ne parea.Ne era foame...insa erau si copii cu o deosebita nevoie de...ceva special,,,acel ceva fiind...o toaleta..Bina ca unde am mancat era si un W.C. public ,caci altfel unii din noi nu mai tariau acum.Mda...in 5 minute,cei din clasa mea s-au intors in autocar.Ce altceva sa facem decat sa jucam ceva.Mi-am facut timp sa o sun si pe mama,sa o tin la curent cu tabara, si obiectivele vizitate.Acasa erau toate bune si frumoase.
Apoi am fost la casa memoriala a Veronicai Micle.Nu fotografiati!Asta a fost prima replica a ghidului.Am aflat ca a fost iubita lui Eminescu,cu toate ca era maritata.Ziu:"Doamne...nici acum 100 de ani femeile nu erau diferite".Desi...ce-i drept am apucat sa fotografiez ceva, fara sa ma vada ghidul.Fiecare facea poze pe ascuns...ca doar voiam amintiri.De parca asta mai lipsea,ca trebuia sa mergem si la mormantul femeii...Doamne,da' la ce s-a gandit si profa?Era numai o piatra pe care erau scrise niste versuri si o poza.Arata ca orice mormant.In fine i-am facut poze si astuia.
Mi-a prins destul de bine sa ma asez in autocar.Ma cam dureau picioarele.Mormantul era pe un deal,si mi-a fost destul de greu sa il urc....Soarta!Mda....al treilea obiectiv...Manastirea Moldivita.Acolo am vazut aceleasi lucruri si am facut aceleasi lucruri ca la Sucevita.In fond...in orice biserica sau manastire trebuie sa te inchini,sa asculti ghidul, si sa mergi in muzeu.Numa' vezi sa nu te pierzi acolo.Gradina e mare, deci ne-am cam pierdut...in cele din urma.BIne ca ne-a cautat profa.Grupul s-a reunit.Sa trecem peste partea cu povestitul manastirii Moldivita...am mentionat mai sus motivele.
Urca in autocar,si ghici unde mai mergem(fiind ultimul obiectiv):La casa lui Ion Creanga din Humulesti.

~Sfarsitul partii 2.~