My fic (Strigoii)

Strigoii mit sau adevar


Strigoii care dupa cate am inteles eu sunt o combinatie intre vampiri si fantome, sunt foarte cunoscuti in satul bunicilor mei.
Eu nu am crezut niciodata in aceste “fiinte” care apar noaptea si bantuie oamenii. Ca sa intelege-ti mai bine am sa va fac o mica descriere:
Nimeni nu stie cum arata pentru ca nimeni nu i-a vazut, poate pentru ca sunt invizibili sau poate pentru ca nu exista. Se spune ca sunt spiritele mortilor si ca un om stie inca de la nastere daca va fi sau nu strigoi. Ca sa nu devina strigoi omul trebuie intepat in burta cu o sulita (dupa ce a murit) daca nu acesta va deveni strigoi si singura modalitate prin care il poti “omora” e arderea inimii lui. Rudele se duc noaptea in cimitir, dezgroapa mortul , ii scot inima dupa care ii dau foc.
Oricum hai sa ne intoarcem la povestea mea, vine si vacanta de vara si desigur merg in vizita la bunici, aud iar povestea cu strigoii si sunt hotarata sa le arat tuturor ca se insala, ca nu exista acele fiinite ale noptii despre care vorbesc ei, sau poate sa incep sa cred si eu.
Dupa mai multe zile de plictiseala in care incerc sa gasesc explicatii pentru toate intamplarile neobisnuite care s-au petrecut in acel satuc mititel, se intampla, o femeie moare si desigur, e strigoi, ocazia perfecta. Dupa mai multe discutii cu rudele familiei reusesc sa ii conving sa nu o intepe. Se putea citi frica in ochii lor, erau speriati, dar totodata curiosi daca voi reusi sa le arat contrariul, ca nu exista strigoi.
Dupa 3 zile in care suspansul creste, moarta e ingropata si asteptarea incepe. Au fost deacord sa raman la ei noaprea in cazul in care apare “strigoiul”. In prima noapte a fost liniste, nimic neobisnuit, deja incepusem sa fiu tot mai sigura de teoria mea. Dar in a doua noapte s-a intamplat, zgomete ciudate incep sa se auda, apoi vase sunt sparte in bucatarie. Toti erau terifiati, singura care a avut curajul sa se duca sa vada ce se intampla am fost eu, fiind sigura ca e un glumet care nu are ce face.
Deschid usa si vad un baiat cam de varsta mea (17 ani) cum spargea farfurii si pahare.
Eu ma enervez si strig la el;
- Ce crezi ca faci aici, de ce sperii oameni nevinovati?
El se uita la mine, zambeste si fuge afara, apoi iese din curte. Nimeni nu ma putea opri acum, trebuia sa il prind si sa il fac sa marturiseasca, ca toti sa se convinga ca am avut dreptate, nu exista strigoi. Incep sa aleg pe strada dupa el, era cam 2 noaptea deci nu era nimeni, nici acum nu pot sa imi dau seama cum de alergam asa de repede si fara sa obosesc, parca prinsesem aripi. Dupa vreo 15 minute reusesc sa il prind si ma uit nervoasa la el apoi ii spun:
- De ce faci asta? O sa vi chiar acum cu mine si o sa le ceri scuze si o sa le spui ce ai facut! Toti oamenii sunt terifiati crezand ca ii bantuie strigoii si de fapt nu era decat un glumet. Hai! Vi chiar acum cu mine!
El se uita putin la mine, zambeste si imi spune:
- Imi pare rau draguta dar nu pot face asta. Apoi se apropie incet de mine, ma saruta si dispare in aer.
Ce puteam sa le spun acelor oameni care asteptau un raspuns de la mine? Acum si eu aveam o gramada de intrebari fara raspuns, nici eu nu mai stiu ce sa cred, ce era acel baiat?
In cele din urma le-am spus ca nu am reusit sa aflu nimic dar ca nu cred ca sunt bantiuti de strigoi.

Sper sa va placa. Povestea am scris-o la tara intr-un moment de inspiratie, dupa ce am auzit de nu stiu cate ori povestea cu strigoii.
Astept pareri si critici

sugoi!sugoi!... putin romantism, putin mister,pot sa spun ca are si putina actiuna ingredientele perfecte pentru o poveste perfecta,
am vazut o mica greseala de ortografie te rog s-o corectezi

Citat :

In cele din urama

continua mai facut "extrem" de curioasa

Anca, ms mult ca m-ai anuntat, s-ar putea sa mai am greseli de tastat. Oricum cat despre continuare am uitat sa spun, nu exista, era o poveste One- shot, poate dar doar poate intr-un moment de inspiratie o sa fac o continuare. Astept si alte commenturi, si daca vreti mai am o poveste scurta.

wow.chiar ti sa intamplat asta?OMG.macar era frumos sau esra un 'strigoi urat' .eu un desi lumea de prin locurile mele(cluj-bistrita)incerca sa ma faca sa nu cred in :fantome,spirite,strigoi,zombii,vampiri,puteri supranaturale,magie eu tot cred.trebuie sa fie totusi ceva macar una din chestile astea adevarate. asa imi place mie sa cred.
drept sati spun miar fi fost frica sa merg sa vad cine sparge farfuriile .
Vrei o continuare la poveste?te sfatuiesc sa mergi iar la bunici tai si sa faci acelasi lucru(opresti inteparea unui mort si stai la panda).poate il vei revedea pe acel baiat .gamebate!

Spoiler:

Bine...oficial povestea ta m-a cam speriat.Adica ce vorbesc...sunt terifiata de-a dreptul.Am avut si eu experiente de acest gen...insa nu as dorii sa mi se mai intample asa ceva!Sper sa faci o continuare!Ja'